Tot scrollând pe Facebook am văzut că astăzi a fost examenul de matematică pentru cei de clasa a 8-a. Tot pe Facebook am văzut și multe păreri despre un subiect banal care le-a pus probleme celor ce au susținut proba cu pricina. Stăteam și citeam în gol păreri peste păreri. Ba că sunt proști, ba că problema generației lor e că e una ratată din toate punctele de vedere, ba că una, ba că alta. Am zis să aștern și eu 2-3 gânduri pe hârtia mea 2.0.
Problema generației de clasa a 8-a este că nu ei susțin examenul ăla. Nu mai e cum era mai acum ceva timp când îmi dădea bunică-mea în cap cu manualul ca să învăț. Nu zic nici că așa e bine, dar nici să ai meditații la enșpe mii de materii. Mi se pare mie sau în contextul actual, când deh, mami și tati își permit să arunce un ban pe curu’ tău, ție ți se cam rupe să mai înveți singur? Doar mi se pare mie? Să mi se pară și că totul e pe sistemul: „- Da, da, învăț!; – Ce bine că am scăpat de nenorocitele astea de meditații!” și când colo ce să vezi, ups, copilul o intrat la cea mai nașpa școală din cel mai nașpa cartier. Dureros.
Problema generației de clasa a 8-a e că, atunci când ai un laptop, o tabletă și un telefon de cea mai mare fiță, pare-mi-se mie sau ți se cam rupe că o să faci fix un rahat și nu o să știi să citești un grafic banal de matematică? Ah, nu, mi se pare. Să mi se pară și că fiecare problemă pe care o ai, mai întâi de toate o cauți pe Google, că deh, e mult prea greu să stai 5 minute să te gândești. N-are cum, așa-i?
Problema generației de clasa a 8-a este că nu mai poate face diferența între e ok să experimentez și hai să ne facem rangă. Pentru că, pare-mi-se mie sau nu mai există nicio graniță și nici un reper? Să nu mai zic de un principiu simplu ce ar trebui să vină din partea părinților. Anume acela de: „Trebuie să și știi când să te oprești din făcut tâmpenii”. Să nu mai zic de faptul că momentan e mai bine să nu le faci, drăgă puști/ puștoaică de clasa a 8-a.
Problema generației de clasa a 8-a, în definitiv, se rezumă la cum să fentăm cât mai mult totul. Pornind de la cum să chiulim cât mai mult, cum să dăm de înțeles că noi știm totul și ajungând până la cum să ne fentăm părinții că noi suntem la o prietenă când de fapt fumăm și ne spargem creierii cu bere prin parcuri sau prin Centrul Vechi. Ce, doar e ceva normal.
Problema generației este firește și sistemul de învățământ, că ei, la o adică, nu-s vinovați sută la sută că tovarășa profesoară are aceeași concepție de 26 de ani, aproape. Sigur, la fel ca tovarășu’ care, cum prinde vreun pletos, îl scoate la tablă și-l penalizează, asta poate pentru că mama sau tata nu au adus destule pachete de țigări și cafea la școală. Zic doar. La fel cum zic și că materia aia pe care o prezintă tovarășii este imposibil de filtrat de generația clasei a 8-a. De ce, pentru că sunt construiți altfel, au alte mecanisme și trebuie ca informația aia să fie ambalată în așa fel încât să rezoneze cu ei. Zic și eu, nu dau cu parul.
Nu știu cum să concluzionez așa că vă las pe voi. Unde e, de fapt problema cu generația clasei a 8-a? Să fie la ei? Să fie sistemul de învățământ, la părinți sau la profesori? Eu unul zic că toate au niște probleme. Voi ce credeți?
Ce-am învățat din 12 ani de învățământ sau cu ce am rămas din experiența Bacalaureatului am mai scris.