Manipularea Mass-Media și Spălarea pe Creier.

Eram acum câteva zile la Biblioteca Națională a României și am observat că era, încă este cred, o superbă expoziție de lucruri făcute de diverși oameni, artiști. Nici nu știu cum să le numesc, sculpturi, opere de artă.

Erau peste 10 lucrări pe care le-am apreciat foarte tare. Ca toate lucrurile mișto care mi se întâmplă, toate se întâmplă random.

Cea mai mișto sculptură este realizată de Mărcuș Andrei Alexandru. Am dat un mic search pe google și, spre surprinderea mea, nu l-am găsit pe artist. Opera despre care vorbesc este genul acela de operă care-ți fură privirea, gândul, mintea și te transpune în ce voia artistul să exprime. Pentru că, prieteni, opera asta vorbește de la sine și mă face și pe mine să vă vorbesc despre:

Manipularea Mass-Media

De…

Ei bine, știu. E un subiect deja cunoscut și para discutat, dar totuși. Mi-am aruncat televizorul din cameră acum vreo lună de zile. Nu îl mai folosisem de cel puțin un an și „colcăia” aiurea praful pe el, nu de alta, dar mi-era și lene să-l șterg.

Ok, Televizorul este doar unul dintre mijloacele de manipulare a maselor. De ce? Păi, culturalitatea nu prea e promovată. Dacă vrei să vezi cur, țâțe, lacrimi, bașini, botoxate, siliconate, scandaluri, emisiuni de prost gust, emisiuni regizate, știri pe un sfert adevărate, ei bine, televizorul este cel mai potrivit loc să le vezi pe toate astea. Partea foarte nașpa este că fetițele de 10 ani le iau drept modele pe anumite „vedete”. Încep să se îmbrace ca ele, să se poarte ca ele și, încet, încet să procedeze ca ele utilizând aceleași gesturi și limbaj. Nu e ok. Televizorul e cel mai bun mod de a îndobitoci oamenii prin principii proaste, implementând stereotipuri și dogme care trebuie respectate. Asta vor ei.

Și apropo de dogme, ajungem la un cel de-al doilea mod mare de manipulare, biserica, dar aici este o discuție un picuț mai amplă și o s-o dezvolt într-un alt articol.

Întorcându-mă la manipularea Mass-Media, majoritatea publicațiilor (ziare/reviste) au ce am enumerat mai sus, țâțe și cur. Pe când, anumite concepte culturale online mor de foame pentru că n-au bani să tipărească și să le livreze oamenilor?

Se pare că treaba cu tâțe și cur se vinde. Nu știu cât de bine, dar, așa popor ononist să fim? Well..

Când am văzut această operă de artă pe care v-am arătat-o am simțit-o foarte tare în lăuntricitatea mea.

Am înțeles că de fapt este o sinucidere lentă a intelectului, lăsând loc mentalităților idioate pe care ei vor să le avem. Este o sinucidere a sinelui personal, pentru că nu mai procedezi așa cum crezi tu că este ok, instinctiv, ci, prin principii și dogme date de societate. Nu zău!? Este o sinucidere lentă în latrina manipulării din care face parte de fiecare dată când deschizi televizorul și te lași spălat pe creier de pretinși domni ce-ți modifică intelectul treptat. O sinucidere în mediocritate, cu lanțuri grele trase la fundul latrinei de care vorbeam de emisiile de prost gust care sunt televizate și de publicațiile de scandal care caută motive penibile și idioate pentru noi știri.

Și nimeni nu livrează adevărul, de fapt.

De aceea ai citit asta și te afli pe Spectacolul Vieții Cotidiene. De aceea, îți mulțumesc pentru că mă citești. Și livrez asta, pentru că nu vând nimic, ci, dau doar ce simt că trebuie să ajungă și la ceilalți!