Cum m-am hotărât să trec pe cosmincengher.ro

Scriu textul ăsta cu bucuria unui copil care parcă a primit o jucărie nouă și abia așteaptă să o folosească – așa și eu. :)) Primul post în casă nouă, șampania SEO de pereți, link-urile sociale la loc de cinste, parcă totul miroase a nou. :))

Dacă mă întrebai acum 6 luni ce-o să fac astăzi, jur că nu mă ducea gândul să zic că voi scrie pe blog, pe unul cu domeniu propriu. Când mi-am făcut blogul pe wordpress, acum 6 luni, recunosc că am pornit să scriu din joacă. Pe sistemul că am multe de zis și dacă nu pe blog atunci unde. Unde mai pui că există concepția asta de „bă, ești nebun, dacă ești la Comunicare și Relații publice, tre’ să scrii!”.

Bă, așa o fi, dar treaba asta cu blogul e mult mai mult de ce v-am zis. După jumătate de an, dacă trag linie, ajung la concluzia că acest blog mi-a făcut foarte mult bine. Din multe puncte de vedere. Astfel, cosmincengher.ro era necesar. Unde să mai pun că găsesc mereu câte-un lucru care-mi dă un impuls enorm să scriu, să scriu mult, de fiecare dată când zic că n-am chef să mai apăs o dată butonul de „adaugă un articol”. Pentru că treaba cu scrisul e prea puțin să zic că-mi place. Prea puțin, jur.

Gândul să trec pe .ro era demult, dar niciodată nu am avut imboldul necesar. Dar când l-am făcut a fost ceva super natural. Să vă zic că atunci când mi-a venit mail-ul de la host cu toate parolele mi-a picat fața și m-am blocat pe sistemul „și eu acum ce fac?”. Neah, ar fi previzibil, nu de alta, dar la ce ține de lucrurile astea, oricâte tutoriale aș fi văzut tot n-aș fi reușit. Mă înclin și trimit toate berile din lume către Florea pentru ajutor.

Ce m-a făcut să trec pe cosmincengher.ro:

• Atunci când observi după jumătate de an că te citesc câteva zeci de mii de oameni începi șă-ți pui niște întrebări. Joaca aia a devenit un pic mai serioasă și responsabilă (sper) 😀 ;
• Când pornești dintr-o joacă și cunoști mulți oameni foarte faini totul pare că e mai mișto. Asta pentru că trebuie să-i găsești pe ăia care-s pe aceeași undă de nebunie ca tine;
• Atunci când am fost la Webstock, de ce să mint, mă simțeam un pic nașpa că scriam pe wordpress;
• Am vrut să fiu un pic mai liber. Adică, după două zile și două nopți în care am tot butonat să-l aduc în stadiu acceptabil în care să-mi placă mie în primul rând, am observat multe lucruri pe care nu le-aș fi putut face pe o platformă gratuită wordpress;
• Nu știu cum să vă zic, dar provoacă dependență asta cu blogu, mare grijă, zic. 😀
• Se spune că abia când ești pe domeniu propriu ai fi blogger. Nu zic nici că-i așa, dar nici că nu e. Important e să fii tu.

Să fii tu, omul din spatele tastaturii, să fii așa cum ești. Așa cum ești în realitate, așa și în online. Și invers. Spectacolul Vieții Cotidiene e prezent, oricând, oriunde, dar fii tu.