Eu de ceva timp sunt foarte „in love” cu Cola Cherry, la modu’ că-s cel mai fericit dacă o găsesc – mai ales undeva unde să fie la rece. Partea nasoală era că, până amu, găseam doar la doză, la 0.33. Și parcă era doar așa o mică amăgeală pe cât de bună îi. :))
Dar astăzi am avut un moment d-ăla de „Bă, ești nebun? Pe bune?”. Dar stați să vă zic. Eram undeva pe Calea Floreasca, în plimbare, cu drumuri, ghiftuit și un pic însetat. Trec pe lângă un sediu de firmă unde 2 doamne stăteau la țigară. Mă uit lângă ele, pe gard, stătea falnică o sticlă de 0.5l de Cola Cherry. Mă șterg la ochi, focusez mai atent, trec, întorc capul, doamnele se uitară ciudat la mine. Eu numai cu ochii pe marea mea iubire. Nu știu cum să vă zic, dar știți cum e cu dragostea la prima vedere? Ei bine, cam așa fusăi eu cu sticla de Cola Cherry. Mai, mai să mă duc la tanti ce trăgea din țigară s-o întreb dacă mai are una în birou sau ceva.
N-apuc să fac 3 pași, că pe partea dreaptă se ivi un magazin. Cola mă strigă din frigider, pe sistemul ăla de „hai și cumpără-mă, boss!”. Habar n-aveam dacă o să găsesc sau nu, dar ghiciți ce, chiar avea. Știți bucuria unui copil când primește un ou Kinder că a fost cuminte? Cam așa și eu. Tanti de la magazin spune că sticla e nou băgată-n magazine și trag nădejde că o să apară și prin alea mai mari. N-am apucat încă să mă interesez.
Ce să zic, mulțam fain Coca-Cola. 😀