Cum s-au distrat bloggerii la #blpx

Așa cum vă ziceam săptămâna trecută și cum s-a văzut și pe Instagram,  în weekend am fost la a 10-a ediție Bloggers Lan Party. Sau mai bine zis locul unde ne-am hăhăit, ne-am jucat, ne-am împușcat cu licoarea de la Shoteria și am mâncat cea mai bună supă cremă de linte ever (nu mă credeți pe cuvânt că n-am cu ce să o compar, trebuie musai s-o încercați la Calif).

Dar hai să vă zic cum s-au distrat bloggerii la #blpx:

Jucându-se și încercând lucruri și jocuri noi – nu știu dacă a fost și în cazul celorlalți participanți, dar în afară de Catan și NBA2K (nici ăla 2k16, cel pe care l-am jucat la eveniment) nu mai încercasem nici un alt joc. Și bine am făcut, zic. De ce? Pentru că dacă le jucam înainte nu cred că mai aveam același entuziasm.

Ce-am jucat? – Eu prestând niște baschet până la vârsta de 21 de primăveri (mâine-poimâine), bineînțeles că am fost atras de un magnet ce era reprezentat de joystick-ul și TV-ul pe care rula NBA2K16. E de la sine înțeles că e jocul pe care l-am jucat cel mai mult. Și, vă rog să rețineți, mi-am și luat bătaie. La un moment dat am fost vizitați de jucătorii de  baschet de la Steaua care au lăsat pentru câteva minute jocul profesionist și au trecut la jocul virtual. Mișto, mișto tare.

Am trecut doar cu privirea prin jocul de Catan și am încercat un altul nou, cu cărți. Ceva destul de interesant, pe numele “real”, Saboteur. Trebuie să-l încercați, mie mi-a plăcut, dar nu am apucat să-i prind foarte bine gustul că a trebuit să mă las purtat de mirosul supei creme de linte de la Calif. 😀

După ce ne-am ghiftuit cu mâncarea de la Calif și prăjiturile super bune ale Alexandrei și am băgat două bucăți de shoturi marca Shoteria, am trecut la împușcături, virtual, în rețea. Ca pe vremurile Internet Cafe-ului, doar că acum era cu bloggerii la #blpx, nu cu niște străini.  :)) Adicătelea Unreal Tournament. Jocul unde mi-am luat bătaie cruntă și n-am înțeles nimic din cele 15 minute cât a durat runda. 😀 Am zis și eu că experiența de Counter Strike o să-și arate avantajele, dar nu a fost cazul.

Mi-am chinuit iubita la Guitar Hero. Pe care am avut tupeul să o înving mișelește (nu, doar dintr-un bulan), dar se acceptă pentru că suntem “în familie”. Oricum nu mai dura mult și avea să-și ia revanșa, dar la Street Fighter V.

Deci, nu știu cum să vă zic, dar dacă înainte de eveniment ziceam că Street Fighter este un fel de Mortal Kombat, ei bine, e mai rău. Este genul de joc în care apeși necontenit pe butoaie fără să te gândești că vei face mișcarea aia. Mi-am luat bătaie de la Andreea, prietena mea. Dar nu-mi pare rău. 😀

Cum călătorului îi stă bine cu drumul, bloggerului îi stă bine cu o bere în Centrul Vechi și distracție în Shoteria cu o bună parte din gașca Bloggers Lan Party, after party, gen. Și cam așa s-au distrat bloggerii la #blpx.

A fost un eveniment mișto și o zi plină. Mulțumirile merg către Toma Nicolau.

Vă las mai jos câteva poze. Foto de la începutul articolului: Sorin Chineață. 😀

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *