Muzică de pus pe repeat – Mistreated, Glenn Hughes

Că sunt nebun cu muzica și că nu pot să stau fără muzică asta am mai tot zis. Și o mai zic, de fiecare dată când am ocazia, evident. 😀 Există anumite piese pe care le asculți în anumite momente și care te bagă în film.

Fiecare piesă pe care o asculți are filmul ei și tărâmul către care te poartă. O piesă, dacă mă întrebi, e ceea ce trebuie dacă-ți dă un anumit film. Cam așa este și cu piesa pe care vreau s-o ascultați în seara asta. Și, sper eu, în multe altele de acum încolo. Zic asta pentru că muzica bună se dă, din gură-n gură, din play în play, de la prieten la prieten, de la om la om.

Am auzit prima oară piesa asta de la un tovarăș (un frate din alt tată :D). Într-o casă unde se cântă mult, se face muzică și se ascultă foarte multă muzică bună. Genul de loc unde n-o să auzi niciodată că se dă play la o piesă de pe radio. Locul în care blues-ul, jazz-ul, rock-ul, folk-ul și altele adiacente stau la un pahar de vorbă. Unde un artist se întâlnește cu un altul, totul petrecându-se în timp ce tu, ca ascultător de muzică bună, sorbi liniștit dintr-un pahar cu bere. Nu contează la al câtelea pahar ești, doar muzica din fundal contează.

Muzica nu se ascultă – se simte. Și cred că o să am gândul ăsta toată viața. Atunci când doar asculți ceva, undeva, nu e ok deloc. Bă, dar deloc.

Mistreated se simte!

Să nu o mai lungesc. Eu zic să o lăsați la un volum nederanjant și să închideți ochii. Și să o simțiți corespunzător.

Mistreated de la Glenn Hughes – iar dacă vă sună foarte cunoscut, originală este de la Deep Purple și era lansată undeva prin 1974. Ceva de vis.

Să fie cu noapte bună!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *