Diferența dintre oamenii mișto și oamenii cu care nu rezonez

În ultima vreme interacționez din ce în ce mai mult cu oameni noi și cu oameni cu care nu mai avusem nici un fel de relație înainte. În diverse proiecte, diferite întâlniri, discuții, conferințe și așa mai departe. În principal, nu știu dacă este un defect sau o calitate de-a mea, cam ginesc din prima felul de persoană cu care am de-a face. Și cum mă consider o persoană mai mult decât deschisă la a cunoaște lucruri noi, asta îmi doresc și de la cel din fața mea.

În general este vorba despre chimia aia care se formează fără să faci nimic de fapt. Pentru mine, deși știu că există și cazuri în care mă înșel, dacă nu-mi place din prima omu din față e foarte greu să-mi mai schimb părerea. Am eu o vorbă care-mi place mult și se aplică mai în toate cazurile, anume că, „trebuie să mă spargă”. Din orice punct de vedere, plecând de la felul de a fi ca personalitate și ajungând la ideile creative și discuțiile despre divinitate (nu știu dacă poate cineva să creadă în divinitate și să mă spargă cu opinia lui pro doamne, doamne, dar cine știe?).

O să vorbesc de diferența dintre oameni mișto și oameni cu care nu rezonez din perspectiva lucrului într-o echipă. O echipă unde fiecare are câte ceva de făcut și fiecare are ceva al lui. Este super important, din punctul meu de vedere, să ai într-o echipă niște oameni cu care rezonezi și care-s pe aceeași lungime de nebunie ca tine. Altfel, iese un mare tam-tam, care, mai devreme o să răbufnească.

Oamenii mișto sunt ăia cu care faci cele mai constructive și cele mai retardate lucruri. Și știi că sunt retardate, dar te-ai distrat maxim să le concepi.

Oamenii mișto sunt ăia care nu așteaptă să termini tu o idee că imediat sar în completarea ideii tale și o duc pe alt tărâm, mult mai mișto.

Oamenii mișto sunt ăia care te susțin când ai ceva de făcut. Chiar dacă nu le ceri ajutorul.

Oamenii mișto sunt ăia care îți aprobă și folosesc ideea pe care o ai tu, chiar dacă e tâmpită. Și tu recunoști că e super tâmpită, dar o încercați și vedeți dacă merge pe ce aveți voi de făcut. Am făcut de foarte multe ori experimente, care s-au dovedit mai mult sau mai puțin inspirate, dar mă jur că-mi place să accept și să încerc idei, chiar dacă le consider bălane la început.

Oameni mișto sunt mulți, dar e musai să îi recunoști și să-i ții lângă tine.

Intrând în extrema cealaltă, fără a vrea să arunc cu noroi, sunt unii oameni cu care nu pot să fac chestiuțe. Nu știu dacă e de la mine sau de la ei, dar pur și simplu nu suntem acolo amândoi. Parcă unul trage hăis și altul cha. Facem ceva sau dicutăm un lucru, dar fiecare râmâne pe filmul lui și nu poate să aducă la același numitor munca pe care o faci. Sau mai sunt genul de oameni dintr-o echipă care nu fac nimic. Și jur că nu fac nimic, stau într-un colț, sorb din cafea și nu intervin cu nici o idee, nici un ‘te-n mă-ta că nu mi se pare ok, nimic. Și mai sunt acei oameni care știu totul și dacă nu faci ca ei, atunci nu mai faci. Brrr, hopa. Nu e chiar așa, domnilor.

Să revin nițel, e super, mega (image) important să ai parte de o echipă mișto și de niște oameni pe care te poți baza. Altfel, nu o să iasă nimic, poate doar un lucru de care să-ți fie rușine mai apoi.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *