Cum am ajuns să fiu intern la Golin

Am cam neglijat activitatea pe blog în ultima vreme. Asta din cauza evenimentelor neplăcute din ultima perioadă care m-au făcut să nu pot așterne nici un gând pe pagină. Și, în același timp, pentru că nu am mai avut timp. Fiind intern full-time în agenție de PR, e destul de greu să mai găsești resurse astfel încât să mai și scrii.

Dar toate lucrurile mișto la un moment dat au și un sfârșit. Lucru care nu pot să zic că mă întristează. Pentru că știu că acum sunt un pic mai fericit și împlinit. Deci, oricât de clișeic ar suna, văd sfârșitul ca pe un alt început. Vorbe-n vânt, domne, vorbe-n vânt! 😀

Dacă mă întrebai la începutul lunii septembrie ce gânduri mărețe am, din punct de vedere profesional, ziceam pe un ton apăsat că vreau să plec în America prin programul Work&Travel. Toate bune și frumoase, am mers, m-am interesat la 4 agenții, hotărâsem care e cea mai ok și eram la o săptămână distanță de a aplica. După 3 zile la Bran prin proiectul RePere în Comunicare despre care v-am povestit, m-am întors 360 și am gândit problema. Cu ce mă ajută 4 luni în America din punct de vedere profesional? În afară de a sta printre vorbitori nativi de limbă engleză cu nimic. Să fim serioși, cine ar da 2 lei că ai spălat vase în nu’ș ce stat din America?

Unde mai pui că nu vreau să fac o facultate pentru o diplomă și atât. Sunt de părere că tot ce faci extra facultate o să te definească, nu ce înveți (sau nu, după caz) la cursuri și seminarii.

Gândind problema în felul acesta am zis că cel mai bine este să mă implic în cât mai multe lucruri. Printre care s-a ivit și acest internship la Golin, cea mai mișto agenție de PR, doi ani la rând nu orișicum.

Nu știu dacă cazul să vă dau detalii despre de ce, ce și cum sunt cea mai mișto agenție. Am avut șansa de a fi în birourile Golin pentru 2 săptămâni și nu știu ce superlative ar fi cele mai potrivite pentru a evidenția cam cât de mișto fu.

Anul trecut, abia intrat pe băncile S.N.S.P.A-ului, căutam să văd cum e treaba prin țară cu agențiile. Prima în top, Golin, evident. De atunci mi-am setat obiectivul (nerealizabil în concepția mea de atunci) de a fi la ei măcar pentru o perioadă scurtă de timp. Nu speram că o să mi-l și îndeplinesc, dar se pare că trebuie să fiu mai atent la ce-mi doresc – că se poate îndeplini, zise vorba din bătrâni.

Și pentru asta am avut nevoie de a fi în cadrul proiectului RePere în Comunicare. Am cunoscut mulți oameni faini și am avut de tras câteva învăvăminte mișto. Dar despre cum și ce-am învățat revin într-un articol viitor.

#goallin

Comments

  1. Pingback: Ce am învățat din experiența de intern la Golin | Spectacolul Vieții Cotidiene

  2. Pingback: Ce am învățat din experiența de intern la Golin - Cosmin Cengher

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *